1. Măgarul care nu-şi poate duce samarul, îl mănâncă lupii
  2. La măseaua care te doare te loveşte limba mai des
  3. Omul e ca oaia, lesne se iau şi ceilalţi după el
  4. Cine îi pune clopoţel pisicii?
  5. Îşi mănâncă de sub unghii
  6. Cum mă vei iubi, aşa te voi iubi
  7. Cu pântecele plin, cred şi eu că ai poftă de vorbă
  8. După faptă, şi răsplată
  9. Nepoftitul scaun n-are
  10. O singură vorbă e de ajuns celui ce vrea să te înţeleagă
  11. La şoarece mare, pisică şi mai mare
  12. Flămândului şi o bucată de mămăligă rece îi pare plăcintă
  13. În loc de plată, Spatele ţi-arată
  14. De nevoi, te sui şi în patul altuia
  15. După ploaie vine şi el cu ipingeaua
  16. Cal bătrân cu baier roşu
  17. După ce-ţi degeră urechile, degeaba mai pui căciulă
  18. Cavaler tânăr, cal bătrân
  19. Cal tânăr, călăreţ bătrân
  20. Calul de dar nu se caută la dinţi
  21. Pentru fiecare porc vine ignatul
  22. Şi-a găsit hârbul capacul, tigva dopul şi lelea bărbatul
  23. Fiecare pasăre îşi iubeşte cuibul
  24. Cocoşul e stăpân pe gunoiul lui
  25. Fiecăruia ce i cuvine
  26. Mergi încet, că ajungi departe
  27. Înaintea bătrânilor să ai urechi în gură
  28. Pentru carnea lupului trebuie dinţi de câine
  29. Vizitele cele mai plăcute sunt cele mai rar făcute
  30. Păsărea mică, cuibuşor mic
  31. Răbdarea e cea mai bună doctorie
  32. De-ar muri omul de câte ori se bolnăveşte, n-ar mai fi oameni pe pământ
  33. Banii daţi, mâinile frânte
  34. Dumnezeu dă omului, dar în traistă nu-i bagă
  35. Inamicului care se duce fă-i pod
  36. Ce-i lipseşte chelului? Tichie de mărgăritar
  37. Bună e şi mămăliga, când ne lipseşte pâinea
  38. Pentru corabie mare trebuie apă multă
  39. Cu prea multă grabă, / Nu prea faci multă treabă
  40. Scaunul nalt în picioare curând se răstoarnă
  41. După ploaie, aşteaptă senin
  42. Mai bine să cazi din picioare, decât de pe monastirea lui Manole
  43. Durerea mare, alta mai mare o tămăduieşte
  44. Nu întinde coarda prea mult, că se rupe
  45. Omul cât trăieşte învaţă şi tot moare neînvăţat
  46. Timpul are dinţi de oţel, roade voinic şi mişel
  47. Nevoia te duce unde nu ţi-e voia
  48. Cu muncă şi îngăduială dinţii şorecuţului taie odgonul de la corabie
  49. Pânză şi nevastă noaptea să nu-ţi alegi
  50. Cu femeile şi cu copiii să nu glumeşti
  51. Dacă seara sunt nori roşii, dimineaţa va fi soare
  52. Omul numai o dată-n viaţă / Dă cu norocul faţă
  53. Cine s-a ars cu ciorba suflă şi în iaurt
  54. Şade şi norocu-i creşte
  55. A treia încercare e cu noroc
  56. La bătrâneţe place vinul vechi şi nevasta tânără
  57. De-ar fi moşu’ cât de bătrân, tot ar mânca măr din sân
  58. Culcă-te odată cu găinile
  59. Sfatul după faptă e manta după ploaie
  60. Ce-i făcut e bun făcut
  61. Cu ce e la modă, toată lumea se împacă
  62. Prietenii se ţin cu cheltuială
  63. Norocul ajută pe cei îndrăzneţi
  64. Cel din ţară străină poate spune câte-i va plăcea
  65. A face haz de necaz
  66. Cine n-aleargă la tinereţe nu odihneşte la bătrâneţe
  67. Nu vinzi castraveţi la grădinar
  68. În faţă te cinsteşte şi în dos te vorbeşte
  69. Ce intră în pământ curând se uită
  70. De bine, nimenea nu fuge
  71. Ciorii i se par puii ei de păun
  72. La vremuri noi, obiceiuri noi
  73. Asta să i-o spui lui mutu!
  74. Tata aduce paiele ca aurul, feciorul risipeşte aurul ca paiele
  75. Vulpea care doarme nu prinde găini
  76. Când te iei după un prost, mai mare prost eşti
  77. Da’ a mânca şi mere pădureţe!
  78. La lemnul tare, trebuie secure ascuţită
  79. La omul sărac, nici boii nu trag
  80. Vulpea bătrână nu se sperie de cursă
  81. La unul fără lege, unul fără Dumnezeu
  82. Omul e la tinereţe precum calul fără frâu
  83. Cât dai, atâta iei
  84. Cu muncă, frate, şi din piatră scoţi lapte
  85. Cine la întrebare se pripeşte la răspuns zăboveşte
  86. Cine umblă cu miere îşi linge degetele
  87. Multe trăieşti, multe pătimeşti; multe greşeşti, multe înveţi
  88. Nemulţumitului i se ia darul
  89. Spune-i amicului un secret şi-ţi va pune gheara-n piept
  90. Nepotul e salba dracului
  91. Dacă are omul noroc, măcar să semene cărbuni şi tot se face
  92. Mulţumim lui Dumnezeu, Şi de bine şi de rău
  93. Cine lucrează şi munceşte şi Dumnezeu îl dăruieşte
  94. Obrazul subţire cu cheltuială se ţine
  95. Cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge
  96. De ai venituri mititele, mai opreşte din măsele
  97. Cine vrea să mănânce miezul, trebuie mai întâi să spargă coaja
  98. Femeia, la casa omului, e vacă cu lapte
  99. Vulpea care doarme nu prinde vânat
  100. Regele a murit, trăiască regele!
  101. A pescui în apă tulbure
  102. Capul solului nu se taie
  103. Cu răbdare şi cu tăcere se face agurida miere
  104. A face cuiva pe obraz
  105. Avocat tânăr, proces pierdut
  106. Avocatul, judecătorul şi doctorul, cu cât mai departe, cu atât mai bine
  107. Ura naşte ură
  108. Aprilie, ploi necontenite
  109. Ce e prea mult strică
  110. Primiţi-mă în casă până ce vă veţi găsi găsi alta
  111. Să te culci o dată cu găinile şi să te scoli o dată cu cucoşii
  112. Cine se iubeşte / În tot locul se-ntâlneşte
  113. Gătelile femeii şi cerul înnorat nu durează mult
  114. Dragostea întunecă minţile
  115. Norocosul la joc e ghinionist în dragoste
  116. Capul plecat nu-l taie sabia
  117. Vine iarna şi mă-ntreabă ce-am lucrat astă-vară
  118. Să-ţi faci vara sanie şi iarna, car
  119. Apa curgătoare nu-i orăvitoare
  120. Plouă în mai, avem mălai
  121. Teme-te de apa tăcută
  122. Apa rece şi pâinea caldă te omoară
  123. Ce să mai dezgropăm morţii!
  124. Apa lină face mult noroi, iar cea repede şi pietrele le spală
  125. Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala!
  126. Vorba rea, dac-ai scăpat-o, n-o mai poţi ajunge
  127. Prietenul şi calul să nu-i constrângi
  128. Cine caută prieteni fără cusur fără prieteni rămâne
  129. Pomul se-ndreptează de mic, nu de mare
  130. Cei ce lipsesc nu capătă dreptate
  131. Dacă nu ştii ce-i apa, nu te sui în luntre
  132. Cine tace merge-n pace
  133. Nu-i da binelui cu piciorul, că pe urmă i-i duce dorul
  134. Bunul platnic lasă zălog
  135. După unelte se cunoaşte meşteru’
  136. Boul se leagă de coarne şi omul, de limbă
  137. O să ne facem oale şi ulcele
  138. Cel mai bun leac pentru / la răceală e băutura
  139. Durerii de cap, mâncarea-i vine de hac
  140. Duşmanului nici apă să nu-i dai
  141. Cioara-şi vede puii mai albi ca neaua
  142. Timpul descoperă toate
  143. De ce te bucuri, / Te scuturi.
  144. Ca privighetoarea ce cu cântarea ei cea dulce pe vânător la ea îl aduce
  145. Bate fierul cât e cald
  146. Fapta bună Este pentru om cunună
  147. Omul cu ruşine multă piere, nimeni nu-l ascultă
  148. Omul bătrân, mută-l de pe pământul lui şi are să-şi lase pielea
  149. Nebunului, nici să-i faci, nici să-ţi facă
  150. Mărul cel frumos îl mănâncă porcii
  151. Doctorului, învăţatului şi popii să le spui adevărul
  152. Şi cel mai bun căruţaş răstoarnă carul pe cel mai bun drum
  153. Fricosul se sperie de umbra sa
  154. Copilul, să-l îngrijeşti până creşte, iar bolnavul, cât pătimeşte
  155. Nu va scăpa omul de ce e ursit să păţească
  156. Lucrurilor să le spui pe nume
  157. Nu trezi câinele care doarme
  158. Haina străină nu ţine de cald
  159. Nu te vezi că eşti cu musca pe căciulă?
  160. Omul de vină se teme şi de umbră
  161. Ţăranul nu ştie ce e şofranul
  162. Cine vrea să-şi bată câinele bâtă găseşte
  163. Cel zgârcit moare cu pâinea-n traistă
  164. Pe cel care greşeşte iartă-l o dată, dar nu de trei ori
  165. Îi dai un deget şi-ţi ia mâna toată
  166. Laudă-te, gură, că ia / uite pumnul
  167. Prin muncă şi stăruinţă, / Vei ajunge la dorinţă
  168. Fiecare îşi are necazurile sale
  169. Ceva trebuie să aibă apa dacă o binecuvântează
  170. Oamenii, ca degetele, nu seamănă unele cu altele
  171. Unde ţi-e inima, acolo şi gândul
  172. A umbla mânz după iapă
  173. Legea-i după cum o fac domnii
  174. Cel ce se prieteneşte cu oameni de treabă se-ndreaptă
  175. Dumnezeu nu rămâne la nimeni dator
  176. Prietenul tuturor e prietenul nimănui
  177. Mulţi se numesc prieteni, dar puţini în adevăr
  178. Cei mai mulţi sunt prieteni de masă, iar nu de nevoi
  179. Cu mare nevoinţă a dobândi prieten după a ta voinţă
  180. Ai bani, ai prieteni. N-ai bani, n-ai prieteni.
  181. Prieten care nu dă şi cuţit care nu taie, dacă se pierd nu contează
  182. Nadă nu se face în prieteşug, că nada-i bună numai la plug
  183. Prietenul vechi e ca şi vinul – cu cât e mai vechi, cu atât e mai bun
  184. Când se împrumută, îi fată vaca, şi când întoarce împrumutul, îi moare viţelul
  185. Vremea pe prieten, ca focul pe aur, în adevăr l-arată
  186. E bine să ai prieteni peste tot
  187. Dragostea ginerelui, ca soarele de iarnă
  188. Dragostea cu dragoste se răsplăteşte
  189. Dragostea copilului, ca apa în coş
  190. Ca mila de la părinţi nu-i nimic în lumea asta
  191. Ce mi-e drag fuge de mine şi urâtul calea-mi ţine
  192. Ochii văd, inima cere
  193. Nu există dragoste fără gelozie
  194. Fericirea şi sărăcia nu pot sta împreună
  195. Cuiul cel nou scoate pe cel vechi afară
  196. Cine se iubeşte se cicăleşte
  197. Dragostea şi tusea nu se pot ascunde
  198. Greu e de crezut că lucrul de noapte-i bine făcut
  199. Frunză verde lobodă / Gura lumii-i slobodă
  200. Dacă nu eşti sigur, abţine-te
  201. Noaptea este un bun sfătuitor
  202. Nu zice hop până n-ai sărit şanţul
  203. Când vei vrea să te însori, deschide ochii pentru ca să nu aduci pe dracu’ cu lăutari în casă
  204. Datoria înainte de toate
  205. Nu te grăbi ca fata-n noaptea nunţii
  206. Onoarea pierdută nu o mai poţi afla
  207. Mai uşor ajungi mincinosul decât cânele şchiop
  208. Mai aproape sunt dinţii decât părinţii
  209. An bisect, an sinistru
  210. An când se fac multe smochine, să nu-l vezi niciodată pentru că nu se fac grânele
  211. Şi omătul e bun la ceva
  212. Zăpadă multă, roade multe
  213. An nou, viaţă nouă
  214. Învaţă să pierzi pentru a şti să câştigi
  215. Cel ce nu ştie să tacă când trebuie nu ştie nici când să vorbească
  216. Când de multe te apuci, mai pe toate le încurci
  217. Prietenul bun prin ascuns te ajută, fără a ta ştire
  218. Cine merge pe drumul vechi nu se teme de moarte
  219. Urâtă pasăre este aceea care îşi spurcă cuibul ei
  220. Soacra cu nora, ca pisica cu şoarecele
  221. Un prieten face mai mult decât o pungă de galbeni
  222. Ară cu copii, ai să seceri scaieţi
  223. Lucrează ca musca la arat
  224. Doar munte cu munte nu s-ajunge
  225. Dacă tăceai, filosof rămâneai
  226. Aurul deschide raiul
  227. Pe măgarul mai multora, lupul îl mănâncă
  228. La calul nărăvit, pinten ascuţit
  229. Cumpără şa şi calu-n târg
  230. Învaţă oul pe găină
  231. Maimuţa e tot maimuţă, de i-ar fi straiul aurit
  232. Cel înţelept de la cel nebun multe află şi învaţă
  233. Dintr-un lemn, iese şi cruce, şi măciucă
  234. Oaia e ca şi pământul: cum îţi dă pământul de toate, aşa, şi oaia
  235. Ajută-te şi te voi ajuta, lucră şi vei mânca
  236. Totul sau nimic
  237. În buze miere şi în inimă fiere
  238. Mielul blând suge la două oi
  239. Sărutările şi îmbrăţişările nu duc la copii, dar îi anunţă
  240. Iarba rea nu piere
  241. Stomacul gol n-are urechi de ascultat
  242. Fiecare la locul lui
  243. Urma alege
  244. Cel ce priveşte la joc mai bine joacă decât cel în joc
  245. Noi putem fi fraţi, dar pungile noastre nu sunt surori
  246. Bine ţine predici cine trăieşte bine
  247. Un rău nu vine niciodată singur
  248. Din banii drepţi, ia dracu’ pe jumătate, iar cei strâmbi îi ia cu stăpân cu tot
  249. Vorbele cele dulci deschid uşa cea de fier
  250. O nuntă atrage alta după ea
  251. Să fii bun şi blând la toate, dar până unde se poate
  252. Beţia o vindecă numai sapa şi lopata
  253. Cine e bun place şi lui Dumnezeu
  254. Zăpada e bună când vine la vremea ei
  255. Nu te grăbi ca fata mare la argea şi ca văduva la măritat
  256. Boii bătrâni fac brazda dreaptă
  257. Gluma pisicii, moartea şoarecilor
  258. Frâiele de aur nu fac mai bun calul
  259. La calul cel bun, o lovitură numai îi este îndestul
  260. Ce a făcut mama, face şi fata
  261. De eşti viţă de jos, să nu iei neam de sus, ca să nu-ţi zică: scoală tu să şed eu
  262. Butia îţi dă numai vinul ce are într-însa
  263. Tot ţiganu-şi laudă calul
  264. Orice lucru este bun la timpul său
  265. Fiecare lucru la locul lui
  266. Să-ţi iei nevastă pe potriva ta
  267. Cel sătul de dulce vrea şi amar câteodată
  268. De la cer pân’ la pământ, mulţi proşti mai sunt
  269. Nu te lăuda cu ziua de mâine, că nu ştii ce poate aduce
  270. Tot cocoşul pe gunoiul lui cântă
  271. Furnica, cât de mică, şi ea te pişcă dacă o calci în picioare
  272. Fiecare cu ce-l doare
  273. Fiecare cu meşteşugul său
  274. După întristare vine şi bucuria
  275. Toată pasărea îşi are odihna în cuibul ei
  276. Tot sacul îşi găseşte petecul
  277. Fiecare oaie îşi duce lâna ei
  278. De nu ne asemănam, nu ne încuscream
  279. Fiecare îşi trage spuza pe turta lui
  280. Nu-i drum fără bolovani
  281. Pasărea în cuibul său piere
  282. Tot omul e domn în casa sa
  283. Fiecare pentru sine, şi Dumnezeu, pentru toţi
  284. Câte capete, atâtea vorbe deşarte
  285. Fiecare-şi are necazurile sale
  286. Fiecare singur ştie unde îl strânge opinca
  287. Omul se cunoaşte după fapte
  288. Norocu-i după cum şi-l face omul
  289. Alţi ochi are vulturul, ş-alţi ochi are fluturul
  290. Vorba zboară, scrisul rămâne
  291. Vorba de rău mai lesne se crede
  292. Cine doarme cu undiţa la mână fuge peştele din undiţă
  293. Cine n-are cal Să urce pe jos la deal
  294. A se duce fără puşcă la război
  295. Cânt să-mi treacă de urât
  296. Să cânţi prost şi să stărui
  297. Unde este nădejde multă, acolo este şi deşertăciune
  298. Ca privighetoarea ce cu cântarea ei cea dulce pe vânător la ea îl aduce
  299. Pisica blândă zgârie rău
  300. Fă bine și-l aruncă în apă
  301. Carnea, carne creşte; iar peştii apă rece
  302. Carne de berbec, mâncarea domnilor
  303. Să-ţi iei nevastă pe potriva ta
  304. Iarbă în curte, / Sărăcie în casă
  305. Casa cu două uşi e greu de păzit
  306. Casa nemăturată musafiri aşteaptă
  307. Casa la vedere şi via ascunsă
  308. Casa terminată, mormântul săpat
  309. Casa ta să fie cât de rea, Tot mai bine este-n ea
  310. Femeia este cheia casei
  311. Omul, când se însoară, îşi mai pune o doagă
  312. Cinează puţin, prânzeşte mai mult, dormi la înălţime şi ai să trăieşti
  313. Nenorocirea, când vine pe capul omului, nu vine singură, ci mai trage şi altele după ea
  314. Dobândeşte faimă bună şi du-te la culcare
  315. Unde e dragoste multă, e şi urăciune multă
  316. Mai bine mâncare puţină decât boală lungă
  317. La bine, / Toţi cu mine; / La rău, / Numai eu
  318. Mâncarea rece şi băutura caldă nu fac bine la burtă
  319. Cum îmi cântă, aşa joc
  320. Sămânţă bună bun rod îţi dă
  321. Cum îşi va găti, aşa va prânzi
  322. Ce semeni, aceea seceri
  323. Însoţire de doi, însoţirea Domnului
  324. Dar din dar s-a făcut raiul
  325. Până şi o broscuţă, dacă o dichiseşti pare drăguţă
  326. Cine cheltuieşte peste ceea ce câştigă n-are-n casă mămăligă
  327. Dichisită, nici o femeie nu e urâtă
  328. A scoate castanele din foc cu mâna altuia
  329. La masa gata se adună mulţi muşterii
  330. Haina-i bună, dar omu’ nu-i
  331. Cu dragostea să nu te joci
  332. Dragostea vine cu timpul
  333. Din nimic, nimic răsare
  334. Nu te lua după gura lumii, că dai în gropi
  335. Decât un car de frumuseţe, mai bine o căruţă de minte
  336. Multe mâini fac sarcina mai uşoară
  337. Intenţia contează
  338. Cu ce măsură măsori, cu aceea ţi se măsoară
  339. Pisica, cât de blândă, pe dinainte te linge, pă dinapoi te sfâşie
  340. Ţiganul, când s-a văzut împărat, întâi pe tată-său l-a spânzurat
  341. Cu ce am să mă ajute Dumnezeu
  342. Moartea lupului e sănătatea oilor
  343. Prieteni ai mesei, nu ai nevoii
  344. Lipsa frânge legea
  345. Cu răbdarea o duci departe
  346. Cu pâine şi cu vin se străbate drumul
  347. După coajă se vede pomul, după haină omul
  348. Cunoaşte-te pe tine însuţi
  349. Nu da povaţă celui ce nu ţi-o cere, căci nu te ascultă
  350. Altuia îi dă povaţă, dar pe sine nu se-nvaţă
  351. Dragoste chioară, pe rogojină goală
  352. Decât să-ţi dau şi să ne sfădim, mai bine tot prieteni să fim
  353. Inima sănătoasă e viaţa trupului
  354. Gura dulce mult aduce
  355. Lucrul urât, nici să nu se facă, nici să nu se înveţe
  356. Făgădaşul e mai rău decât datoria
  357. Banii pe om îl învaţă,Ce să facă în viaţă
  358. Măcelar fără cuţit nu se zice măcelar
  359. A încălzi şarpele la sân
  360. Cum e anul, aşa şi bărdaca de vin
  361. Cum e pomul e şi rodul
  362. Cum îi ciobanul, aşa-i şi turma
  363. Trebuie să joci cum îţi cântă vremea
  364. Cum e mama, e şi fata
  365. Toţi avem ceva de ascuns
  366. Orice vremuri trecute au fost mai bune
  367. Când tună în martie, pregăteşte butoaiele şi maiul
  368. Soarele încălzeşte pe toată lumea
  369. Dracu’ , când n-are de lucru, îşi cântăreşte coada
  370. Să te ferească Dumnezeu de Dracul botezat, căci de Dracul nebotezat te închini şi fuge, dar de Dracul botezat te închini şi el dă peste tine
  371. Când pisica nu-i acasă, joacă şoarecii pe masă
  372. Dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea
  373. Până nu-i dai foc, nu iese fum
  374. De multe ori, unde nu ajunge pielea de leu, împlineşte pielea vulpii
  375. În drum când eşti, duşmanul de rău să nu-l vorbeşti
  376. Capul când te doare, tot trupul boleşte
  377. Când sărăcia intră pe uşă, dragostea iese pe fereastră
  378. Când pleacă vulpea să vâneze greieri, e rău pentru ea, dar şi mai rău pentru puii ei
  379. Ia seama la gâşte când vulpea ţine predici
  380. Nu te bucura când joacă ursul la vecin, căci se poate să joace şi la tine.
  381. Când în martie e cald ca în mai, în mai e frig ca în martie
  382. Du-te cu sacul când îţi făgăduie purcelul
  383. Când un lup mănâncă pe altul, n-ai ce să mănânci în zăvoi
  384. Când o uşă se închide, alta se deschide
  385. Omul cu ştiinţă Are pocăinţă
  386. Socoteala deasă, Frăţie aleasă
  387. A fi lup bătrân
  388. Câte capete, atâtea păreri
  389. Povesteşte-ţi durerea celui ce o cunoaşte
  390. Socoteala deasă, Frăţie aleasă
  391. Decât să munceşti degeaba, mai bine să şezi degeaba
  392. Vai de ţara ce-o pun copiii la cale
  393. Nu plânji pi mormântul altului
  394. Câinele îmbătrâneşte de drum, iar nebunul de grija altora
  395. Cel ce începe multe nu isprăveşte nimic
  396. Ce-i văd ochii, nu-i lasă mâinile
  397. Doctorul cel mai bun e cumpătul
  398. Vai de acela ce are pâine şi nu are dinţi să o mănânce
  399. Nu-ţi da cămeşa pentru altul, ca tu să rămâi în pielea goală
  400. Darea trece marea
  401. Tot grasul e frumos şi tot slabul ticălos
  402. Pupă-l în bot şi papă-l tot
  403. Cum dai, aşa ţi se dă
  404. Înţeleptul se-nduplecă oricând de la el să treacă, numai linişte să facă
  405. Cât de mică picătura, şi tot găureşte piatra
  406. Daţi Cezarului cele ale Cezarului, iar lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu
  407. A da cu barda în Dumnezeu
  408. Graba strică treaba
  409. Şi de bucurie se plânge
  410. Fratele îţi scoate ochii
  411. Greşeala de o clipă e adesea supărare pe viaţă
  412. Din pomul bun şi roadă bună se face
  413. Oaia-i bună şi moartă
  414. Ce naşte din găină râcâie la pământ
  415. Recunoştinţa e floare rară
  416. Despre bani şi virtute când se vorbeşte, să nu crezi orbeşte
  417. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu ia
  418. De la îndrăgostit la smintit e foarte puţin
  419. Pe cine primeşti în casă te scoate din casă.
  420. La mâncare să ai cumpătare şi la băutură să fii cu măsură
  421. Hoţul de la hoţ nu fură
  422. A greşi e omeneşte, dar a persevera e diabolic
  423. Omul trăieşte cu speranţa
  424. Ce are în inimă, are şi pe buze
  425. Din contradicţie se naşte progresul
  426. E mult de la mână pân’ la gură, dar de astăzi până mâne!
  427. Din burtă iese dansul
  428. Unde-i cetatea mai tare, acolo bate Dracul război mai puternic
  429. După râs, vine plâns
  430. Lupul mănâncă şi din oile numărate
  431. Din ce nu costă nimic, îmi umplu coşul
  432. Nu crede nici la cămaşă
  433. Suntem ce mâncăm
  434. Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă voi păzi singur
  435. Cu cât mai dulce limba dragostei a început, cu atât mai amară pe la sfârşit
  436. După patruzeci de ani, nu-ţi mai uda burta
  437. Un singur duşman e destul să dărâme ce au lucrat o mie de prieteni
  438. Cel mai bun dascăl e păţania
  439. Din ou de drac pui de drac iese
  440. Când banul cutează, cuvântul încetează
  441. Fiecare om cu nebunia lui
  442. Noaptea toate mâţele sunt sure
  443. Tată avea armăsar, dar el a ieşit măgar
  444. Ce se naşte din pisică şoareci mănâncă
  445. De foame copoiul turcului o mâncat şi coricove
  446. Scânteia mică aprinde focul mare
  447. A se arunca cu capul înainte
  448. Din mânz râios, cal frumos
  449. Cine minţeşte lumea de el se fereşte
  450. Din coadă de câine, sită de mătase nu se face
  451. Cap ai, minte ce-ţi mai trebuie
  452. Cum a fost sădit, astfel a răsărit
  453. Aşchia nu sare departe de trunchi
  454. Mare e grădina lui Dumnezeu!
  455. De grâu şi de ovăz, să-mi fie casa plină
  456. N-am văzut, din porc, stup şi din cioară, cuc
  457. Buturuga mică răstoarnă carul mare
  458. De la a zice la a face e cale lungă
  459. Apele line sunt adânci
  460. Între dragoste şi ură este un singur pas
  461. Din pomul căzut, toată lumea taie lemne
  462. După bine, aşteaptă rău
  463. Din piele se fac curelele
  464. De la vorbă până la faptă ca de la pământ la cer
  465. Din două rele, alege pe cel mai mic
  466. Din mare, peştele mero; de pe pământ, mielul
  467. Cine jură lesne minte
  468. Cine nu are bătrâni să-i cumpere
  469. Necazurile şi drumurile leagă prietenii
  470. Cuvântul mângâios la întristare este ca numele doftorului la zăcare
  471. Ghinionistul la joc e norocos în dragoste
  472. Vrea să dezbrace un sfânt, să îmbrace pe altul
  473. Gol m-am născut, gol o să mă duc
  474. Încet şi caligrafic, spune învăţătorul la şcoală
  475. Vinul dezleagă limba
  476. După ce mănânci, nu citi nici un plic
  477. După lapte, nu mai turna nimic
  478. Timpul toate le coace
  479. După ce mănânci pară, bea vin dacă nu vrei să mori
  480. Închide grajdul după ce îi fură calul
  481. Câte cruci vei face, dracu’ tot la spate şade
  482. Spune-ţi argumentele şi nu indica autorul
  483. Ziua de Sfânta Lucia, se micşorează noaptea şi creşte ziua
  484. Zile de mai, zilele dracului: nu se luminează bine, că s-a şi înserat
  485. Azi bogat, mâine sărac
  486. Fericirea care întârzie, se aşteaptă cu mai mare bucurie
  487. Zis şi făcut
  488. Fericită lună, care începe cu ziua tuturor sfinţilor şi se încheie cu Sfântul Andrei
  489. Adevărul supără pe om
  490. Râde ciob de oală spartă
  491. Râde Dracu’ de porumbe negre şi pe el nu se vede
  492. Zise laptele vinului: ‘Fii binevenit, prietene’
  493. Râde oala de ceaun, dar singură e neagră împrejur
  494. Spune cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti
  495. De la lauda mare, te întorci cu sacul gol
  496. Banul uşor face planul
  497. Ban la ban trage
  498. Banul îl face pe om
  499. Dumnezeu nu bate cu ciomagul
  500. Dumnezeu nu doarme
  501. Dumnezeu ceartă pe om după puterea lui
  502. Cine se aseamănă se adună
  503. Mai bine un vrăjmaş înţelept decât un vrăjmaş nerod
  504. A dat Dumnezeu şi boale, dar a lăsat şi leacuri
  505. Dezbină şi stăpâneşte
  506. Beţia ia minţile omului
  507. Legea o fac domnii, nu proştii
  508. Boală lungă, moarte sigură
  509. Durerea de cap vrea mâncare
  510. Lacrimile nu s-ar mai usca, dacă morţii nu s-ar uita
  511. Unde am spus digo, spun Diego
  512. În casa în care intră soarele, nu intră doctorul
  513. Ce-o face lumea facem şi noi
  514. Dragostea fără suferinţă nu există
  515. Să nu laşi drumul mare pentru cărare
  516. Nu există dragoste fără gelozie
  517. Dacă îi dai mult nas, ţi se urcă în cap
  518. Omul cu meşteşug Trăieşte din belşug
  519. Unde urlă lupul, nu urlă câinele
  520. De unde tot iei şi nu pui, se isprăveşte curând
  521. Unde faci foc iarba nu creşte
  522. Rău faci rău găseşti; Bine faci, bine găseşti
  523. Nici nu ştii de unde sare iepurele
  524. Calul flămând nu zburdă
  525. Unde e sărăcie, e şi ceartă
  526. Nu te amesteca, nepoftit, în vorba altora
  527. Când o oaie dă de mal, toate se duc după ea
  528. Cu cât e râul mai adânc, cu atâta curge mai lin
  529. Gândeşte întâi, apoi vorbeşte
  530. Ploaie de primăvară
  531. Doi înseamnă companie, trei înseamnă mulţime
  532. Pentru o ceartă e nevoie de doi
  533. Doi domni într-o ţară nu se poate
  534. Doi care dorm în acelaşi pat devin la fel Doi care dorm în acelaşi pat devin la fel
  535. Cine slujeşte altarului din altar mănâncă
  536. Uleiul de măsline vindecă toate relele
  537. Mai mulţi se îneacă în băutură decât în apă
  538. Vulturul nu vânează muşte
  539. Dragostea îi oarbă
  540. Ca dragostea dintâi, alta nu-i
  541. Dragostea nu cunoaşte lege
  542. Dragostea cu socoteală nu se poate
  543. Peştele cere vin
  544. La fân mai mult decât la aur pofteşte măgarul
  545. Lacomului, cât să-i dai, el nu zice ba
  546. Când sacă apa, se cunoaşte preţul fântânii
  547. Ochii sunt oglinda inimii
  548. Răul vine iute, binele încet
  549. Binele vine anevoie, iar răul îndată
  550. Fă bine (ş)-aşteaptă rău
  551. Chirurgul bun taie în carne vie
  552. Calul bun se vinde din grajd
  553. În butilce mici, vinul cel mai bun
  554. La timp a vorbi şi a tăcea e arta cea mai grea
  555. Marfa să fie bună, muşteriii nu lipsesc
  556. Calul fără căpestru nu merge-n buiestru, ci cade-n prăpastie
  557. Boul nu treieră cu gura legată
  558. Măgarul, în fruntea turmei
  559. Cine se însoară trebuie să aibă de moară
  560. Căsătoria e o loterie
  561. Pofta vine mâncând
  562. După ce ţi-ai rupt caru’, mulţi ţ-arată drumu’
  563. Bine este să asculţi şi sfatul unei neveste
  564. Ochii văd, inima cere, dar e rău când n-ai putere
  565. Nici prea econom, Nici prea galantom
  566. La dispreţ, cu dispreţ se răspunde
  567. Voinţa inimii dă aripi picioarelor
  568. După o scurtă plăcere, urmează o lungă durere
  569. Dracu când a-mbătrânit, Atunci s-a călugărit
  570. Scumpul mai mult păgubeşte
  571. Banul te învaţă a grăi şi hainele a merge
  572. Banii n-au miros
  573. Iubitul şi peştele, proaspeţi trebuie să fie
  574. Cine a păţit multe ştie multe
  575. Ce-i prea mult strică
  576. Scopul scuză mijloacele
  577. Fructul oprit e cel mai dorit
  578. Fiecare nebun ştie să câştige, dar nu ştie să păstreze
  579. Haina face pe om
  580. Rasa nu te face călugăr
  581. Foamea e cel mai bun învăţător
  582. Foamea goneşte pe lup din pădure
  583. Stomacul gol n-are urechi de ascultat
  584. Ce naşte din pisică, şoareci mănâncă
  585. Omul este singurul animal care se împiedică de două ori de aceeaşi piatră
  586. Tânăr lângă tânără, ca paiele lângă foc
  587. Omul este lup pentru om
  588. Omul chibzuieşte Şi Dumnezeu hotărăşte
  589. Bărbatul să fie puţintel mai frumos decât dracul
  590. După trei zile, oaspeţii se pun la râşniţă
  591. Iadul e plin de intenţii bune
  592. Iarna n-au mâncat-o lupii
  593. Degeaba dregi stâna după ce a mâncat lupul oile
  594. Muierea, ca ţânţarul: când te sărută îţi cântă, dar şi rău te pişcă
  595. Cu un ochi râde şi cu altul plânge
  596. Lupu-şi schimbă părul, dar năravul nu
  597. Lupul împrejurul lui nu strică
  598. Nebunul, după pedeapsă, pare înţelept
  599. Altora le dă povaţă, dar pe sine nu se-nvaţă
  600. Durere străină, să-i fie de bine
  601. Boala vine cu carul şi iese ca prin urechile acului
  602. Medicul, bătrân şi bărbierul, tânăr
  603. Câinele este cel mai bun prieten al omului
  604. Nu e om să nu greşească
  605. Nimic nu-i mai uşor decât să minţi şi mai greu decât să minţi bine
  606. Frica păzeşte via
  607. Servitorul şi cocoşul, un an să-i ţii
  608. Morţii, cu morţii şi viii, cu viii
  609. Lumea e aşa de mică!
  610. Ochii stăpânului îngraşă calul
  611. Ochiul, să ţi-l curăţi cu cotul
  612. Primejdia trecută, legământul uitat
  613. Leneşul e frate cu cerşetorul
  614. Câinele şade pe fân, nici nu mănâncă, nici nu vrea să lase calul măcar să-l miroasă
  615. Când latră câinele bătrân, ieşi la poartă
  616. Pescarul care pescuieşte cu undiţa mai mult mănâncă decât câştigă
  617. Peştele de la cap se-mpute
  618. Peştele mare înghite pe cel mic
  619. Ca peştele în mreajă
  620. Urmele stăpânului, iconomia casei
  621. Cine a văzut lumea şi soarele trebuie să vadă şi moartea
  622. Poet te naşti, nu te faci
  623. Începutu-i anevoie, urma vine de la sine
  624. Cel care la treizeci de ani nu e copt la minte nu cumpără izlaz
  625. Nici un folos fără de sudori
  626. Cine avertizează nu e trădător
  627. Nu poţi şedea în două luntre deodată
  628. Cine pe altul caută să înşele, el mai întâi pe el se înşală
  629. Bun la tocmeală, rău la socoteală
  630. Adevărul este uşa raiului
  631. Cine o nimereşte în căsătorie nu greşeşte în nimic
  632. Fudulia e soră bună cu prostia
  633. Cine greşeşte plăteşte
  634. Omului cu stăruinţă, Toate îi sunt cu putinţă
  635. Să înoate nu e dat decât la cel ce s-a învăţat la înotat
  636. Nu cine trăieşte mult ştie multe, ci cine umblă mult învaţă multe
  637. Cel ce face legea e dator să o respecte
  638. Cine se grăbeşte, curând osteneşte
  639. Interesul poartă fesul
  640. Cel care nu se îndoieşte nu ştie nimic
  641. Până ce copilul nu plânge, mama nu-i dă ţâţă
  642. Cine nu vrea să se nomoleascăDe noroi să se ferească
  643. Cine nu se consolează înseamnă că nu vrea
  644. Cine nu munceşte nu mănâncă
  645. Cine împarte parte-şi face
  646. Mincinosul nu se mai crede nici când ar spune adevărul
  647. Întrebarea greş nu are
  648. Cine se scoală mai dimineaţă mai departe ajunge
  649. Dă una ca să ţi se dea zece
  650. Cine greşeşte plăteşte
  651. Cine singur îşi mănâncă cocoşul, singur îşi înşeuează calul
  652. Cine poate, oase roade
  653. Cine are cap de sticlă, să nu arunce în nime(ni)
  654. Gardul cu proptele niciodată nu piere
  655. Cine are un unchi în Alcalá, n-are nici unchi nici nimic
  656. Şontâc, şontâc, departe ajungi
  657. Deprinderea din tinereţe rămâne şi la bătrâneţe
  658. Ce-i este scris omului pe frunte îi este pus
  659. Cine în urmă vine, acela închide uşa
  660. A umbla cu crucea-n sân şi cu Dracu’n inimă
  661. Prostul, când îl bagi în seamă, se înalţă-n sus de-o palmă
  662. Ce ştii, nu duci în spate
  663. Înţeleptul învaţă din păţania altora, nesocotitul nici din a sa
  664. Începutu-i anevoie, urma vine de la sine
  665. Croitorul de la ţară, care lucra degeaba şi pe deasupra punea aţa
  666. Somnul, cu moartea, fraţi gemeni s-au născut
  667. Vremea vindecă toate
  668. Timpul e bani
  669. Vom trăi şi vom vedea
  670. Timpul pierdut nu se mai întoarce
  671. Dreptatea vine mai târziu, dar tot vine
  672. Vremea vindecă toate
  673. Urma scapă turma
  674. Cine bea vin mult îşi bea şi minţile
  675. Dacă laşi punga-n drum se găseşte unul care s-o ridice
  676. În gura închisă nu intră musca
  677. E pe mâini bune
  678. Orice sat cu al său obicei
  679. În casa lăutarului, fiecare joacă
  680. Croitorul n-are pantaloni şi cizmaru-i fără ghete
  681. Omul sărac tot de necaz a fost
  682. În casa plină, repede se face cina
  683. În mulţime, să n-arăţi dibăcie
  684. În decembrie, lemne şi dormi
  685. Calea de mijloc e cea mai bună
  686. Nu e vin fără drojdie
  687. În ţara orbilor chiorul e împărat
  688. Tot păcatul îşi caută vinovatul
  689. Cine caută iepuri în biserică, se întoarce fără vânat acasă
  690. În februarie câinele caută umbra
  691. Fii binevenită, lună mai, cea mai bună din tot anul
  692. Învaţă bărbierie la capul tău
  693. În gura omului discret, ce e public e secret
  694. În dragoste şi în război, totul e permis
  695. Unde mănâncă doi, mănâncă şi al treilea
  696. La masă şi la masa de joc se cunoaşte domnul
  697. Prietenul la nevoie se cunoaşte
  698. Cine zăboveşte se primejduieşte
  699. În varietate constă plăcerea
  700. În treaba altora, nu te băga
  701. În cuiburi de mai an nu prinzi pui de ciocârlan
  702. Marţi sunt trei ceasuri rele
  703. Cine umblă la Crăciun în cămaşe, la Paşte umblă în cojoc
  704. În octombrie, să acoperi vatra cu lemne
  705. În octombrie, îngraşă pământul cu băligar şi acoperă-l
  706. Iepurele în culcuşul lui se-nveseleşte
  707. Când îmi merge bine, toţi îs cu mine; când îmi merge rău, rămân numai eu
  708. În vremea pepenilor, predicile să fie scurte
  709. Pe pământ străin, vaca împunge boul
  710. Livadă fără spin nu se face
  711. Să crezi în Dumnezeu, dar nici pe Dracul să nu-l uiţi
  712. Munte cu munte nu se-ntâlneşte, dar om cu om când nici nu gândeşte
  713. Câte slugi ai, atâţia duşmani hrăneşti
  714. Între prieteni şi soldaţi amabilităţile sunt inutile
  715. Între varză şi varză, lăptucă
  716. Între doi prieteni, un notar şi doi martori
  717. Unde sunt doi fraţi,Coada să nu-ţi bagi
  718. Când doi oameni se iubesc, e de-ajuns să mănânce unul
  719. Cucul, până nu vede mugur, nu cântă
  720. Între părinţi şi copii, sunt certuri
  721. Unde sunt doi fraţi,Coada să nu-ţi bagi
  722. Între sfântă şi sfânt, perete din piatră
  723. Cu toţii au omorât-o şi ea singură a murit
  724. Invidie, pentru cel viu; pentru cei morţi, uitare
  725. Nu ne-ajung c-avem două, Şi ne vin şi alte nouă
  726. Din greşeli se învaţă
  727. E veste bună dacă nu sunt veşti
  728. Recunoştinţa este o floare rară
  729. Picătura cea mai de pe urmă vasul găureşte
  730. Cine spală capul măgarului în zadar pierde ostiniala şi soponu
  731. Mai lesne este să treacă cămila prin urechile acului decât să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu
  732. Leacul mai rău decât rana
  733. A sărit din lac în puţ
  734. Mătura nouă mătură bine
  735. Care ascultă la uşi îşi aude defaima
  736. Fericit acela care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are
  737. Cei de-o meserie stau în gâlcevire
  738. Sârguinţa e mama norocului
  739. Nu râde de alţii, uită-te la tine
  740. Asta şi cu nimic, tot nimic
  741. E viclean la fire cel cu părul negru şi barba bălaie
  742. Făurar cu frigul scoate din lăzi câştigul
  743. Ploaia de februarie face orzul
  744. Brânză, măr şi pâine, mâncarea ţăranului
  745. Cine doi iepuri goneşte nici unul nu dobândeşte
  746. Stomacul este acela care duce picioarele
  747. În inima tăcutului locuieşte dracul
  748. Linguşeala dulce / Mult aduce
  749. Averea strângătorului trece în mâna cheltuitorului
  750. E mai greu a păstra decât a câştiga
  751. Pisica cu clopoţei nu prinde şoareci
  752. Mâţa opărită fuge şi de apă
  753. Ciorile fac a vreme rea
  754. Năravul din fireN-are lecuire
  755. Dacă rândunelele zboară jos, o să plouă
  756. Şi apa se gată câteodată
  757. Picătură cu picătură face balta
  758. Cap mare, minte puţină
  759. Găina cu grăuntele umple guşa de bucate
  760. Fereşte-te de câine mut şi de om tăcut
  761. Plăcerea scurtă, căinţa lungă
  762. Bună să fie găina mea, tot mai bună pare a vecinului
  763. Vorbeşti de lup şi lupul la uşă
  764. Din vorbă în vorbă iese adevărul
  765. Ai vorbit de te-ai prăpădit
  766. Cine se bagă în tărâţe îl mănâncă porcii
  767. Fă binele că el nu se îneacă
  768. Unde nu e stăpân, nu e nici Dumnezeu
  769. Ca să treci lacu’ / Te-nsoţeşti şi cu dracu’
  770. Foamea care aşteaptă săturarea nu e foame pură
  771. Săracul pururea posteşte, că n-are ce mânca
  772. Până pe patruzeci mai, să nu-ţi dai jos veşmântul
  773. Toamna se numără bobocii
  774. Cu nădejdea te duci şi-n groapă
  775. Şi broasca-şi întinde laba să o potcovească
  776. Necazul învaţă pe om
  777. N-au intrat zilele în sac
  778. Adormi duşman şi te trezeşti Mare Ban
  779. Unde e pace, şi lui Dumnezeu îi place
  780. Cine face bine altuia sie-şi face
  781. Dacă faci bine, nu trâmbiţa la nime
  782. Slugile după stăpân, ca umbra după pom
  783. Să mâncăm şi să bem şi să murim sătui
  784. Chip frumos, la un cap prost
  785. Copilul fiicei mele, îmi e nepot; copilul fiului meu, nu se ştie
  786. De bătrâni să nu râzi, căci o să ajungi ca ei
  787. Oala, la foc şi iepurele, în pădure
  788. Copil pentru care nu pătimeşte, mama nu-l iubeşte
  789. Copii mici, grije mici, copii mari, grije mari
  790. Fereşte-te de linguşitori, dacă nu vrei să mori
  791. Săracul, când îmbracă cămaşă nouă, atunci face Paştele
  792. Omul prevenit face cât doi
  793. Bătrâneţele nu vin singure, ci cu multe nevoi
  794. Din stejar, stejar răsare
  795. Cinstea cântăreşte mai mult decât banul
  796. Azi mie, mâine ţie
  797. Am scăpat de Dracul şi am dat peste tată-său
  798. A sări din lac în puţ
  799. Fumul din casă şi muierea rea fac omul să apuce câmpii
  800. De omul rău să fugi mâncând pământul
  801. Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg
  802. Ceartă de fraţi, ceartă de draci
  803. La pasărea liberă nu-i face colivie
  804. Duina Hoarcă, / Tot el cântă, / Tot el joacă
  805. Cine băutura iubeşte de sărăcie se găteşte
  806. Dacă prietenul tău este miere, tu nu umbla să-l mănânci tot
  807. Ochii care nu se văd, se uită
  808. Lăcomia sparge sacul
  809. Nunta săracilor, e numai chiote
  810. A-i sufla vântul în pungă
  811. Bine faci, bine găseşti
  812. Omul când se pricopseşte, la ai săi nu se gândeşte
  813. Capra, oricât de bătrână ar fi, vrea să lingă şi ea sare
  814. Patul e o bună pajişte; cine nu doarme, măcar se odihneşte
  815. Uită-te la faţă şi-ntreabă-mă de viaţă
  816. Faţa e oglinda sufletului
  817. Udă mai întâi grădina ta şi, de-ţi mai rămâne apă, udă şi pe a vecinului.
  818. Cu bucătăria plină sărăcia e vecină
  819. Prânzul odihnit şi cina plimbată
  820. Obicei, după lege, a doua fire, se înţelege
  821. Critica este uşoară şi arta grea
  822. Vina măgarului nu se cuvine s-o arunci pe şa
  823. Curioşii mor repede
  824. Nu sta, că-ţi stă norocul
  825. Salata, cu puţin oţet şi stropită din belşug cu ulei
  826. Speranţa moare ultima
  827. Excepţia confirmă regula
  828. Chiria deşteaptă pe chirigiu şi drumul pe călător
  829. Credinţa poate muta munţii din loc
  830. Găina vecinului face ouă mai mari
  831. Ce e gras e şi frumos
  832. Ura naşte ură
  833. Frumuseţea veştejeşte, dar înţelepciunea creşte
  834. Pe unde a sărit capra, sare şi iada
  835. Mămăliga, măi Ioane, fie crudă, numai mare!
  836. Ignorarea legii nu-i exclude îndeplinirea
  837. Informaţia înseamnă putere
  838. Dă-mi, Doamne, puterea tânărului şi mintea bătrânului
  839. Cine promite mult dă puţin
  840. Limba oase n-are, Unde-atinge, doare
  841. Rădăcinile învăţăturii sunt amare, dar fructele dulci
  842. Cui pe cui scoate
  843. Cine cutează să spună adevărul poate lesne umbla bătut ca mărul
  844. Buruiana rea creşte curând
  845. Merele putrede strică pe cele bune
  846. Vaca rea dă cu piciorul când umple ciubărul
  847. Mulţumirea sufletească întrece pe cea trupească.
  848. Niciodată nu te căi că ai tăcut
  849. Foamea e cel mai bun bucătar
  850. Minciuna nu merge departe
  851. Prea multă familiaritate provoacă dispreţa>
  852. Fiecare-i dator cu o moarte
  853. Muierea negătită, ca o tingire nespoită.
  854. Femeia mărunţică, mereu ca o păpuşică
  855. Femeia şi copilul tăinuiesc doar ce n-au aflat
  856. Ce vrea femeia, vrea şi Dumnezeu
  857. Femeia se păzeşte tot atât de greu ca şi sticla
  858. Vinul bun, nevasta frumoasă sunt două veninuri dulci
  859. Femeia şi sardeaua, micuţe
  860. Femeia, rugată şi oala, odihnită
  861. Muzica îmblânzeşte până şi fiarele
  862. Nevoia te duce şi pe unde nu ţi-i voia
  863. Ziua caută-ţi de lucru, iar noaptea de somn
  864. Ocaziunea face pe fur
  865. A fi vacă de muls
  866. De ce e scris, are să moară omul
  867. Vorbele fără fapte sunt flori fără roade
  868. Vorba e de argint, tăcerea e de aur
  869. Vorba, dac-o scapi din gură, n-o mai poţi prinde
  870. Găina care cotcodăceşte mult ouă puţin
  871. Omului cu stăruinţă,, Toate îi sunt cu putinţă
  872. Mic ca acul şi rău ca dracul
  873. Primăvara se primeneşte sângele
  874. Durerile mari sunt mute
  875. Răspunsul blând înlătură mânia
  876. Sănătatea e ca o iapă albă, când trece dealul nu se mai vede
  877. Fierbe sângele în tine ca într-o coajă de rac
  878. Soacra şi medicul, cu cât mai departe, cu atât mai bine
  879. Nici nu-ţi trebuie să fii frumos când eşti norocos
  880. Zarurile sunt aruncate
  881. Trădarea bucură, dar trădătorul supără
  882. În unire stă tăria
  883. Răzbunarea e o mâncare care se serveşte rece
  884. Adevărul mai tare decât toate este
  885. Adevărul supără pe om
  886. Vremea descoperă adevărul
  887. Adevărul iese ca untdelemnul la suprafaţă
  888. Mai mulţi ghimpi în viaţă decât flori pe câmp
  889. Găina bătrână face zeama bună
  890. Via şi mânzul să-i crească altul
  891. Plâng şi şoarecii când moare pisica
  892. La joc / E ca focu’; / La lucru / Ca butucu’.
  893. Câştigă opt şi mănâncă zece
  894. Lucrători noi, rău pentru semănături
  895. Aţa lungă face noduri
  896. Câinele care nu muşcă, lasă-l să latre
  897. Lacrimile sfărâmă stâncile
  898. Nu tot ce zboară se mănâncă
  899. Armele de foc, cu cât mai departe, cu atât mai bine
  900. S-a îngroşat gluma
  901. Comparaţiile sunt îngrozitoare
  902. Lucrurile de la palat merg încet
  903. Socoteala deasă, Frăţie aleasă
  904. O nenorocire nu vine niciodată singură
  905. Mama-mpunge, fata trage, mândră cămăşuică face
  906. Veştile rele circulă repede
  907. Dulce e somnul în dimineţile de aprilie
  908. Vorba zboară, scrisul rămâne
  909. Pereţii au urechi
  910. Graba strică treaba
  911. Cine orice-nvaţă nu uită în viaţă
  912. Nu e învăţat cel ce citeşte, ci cel ce ştie ce citeşte
  913. Carte împrumutată, carte pierdută
  914. Rana veche uşor sângerează
  915. Plânge copilul pentru binele lui, iar bătrânul pentru rău
  916. Ieftin cumperi, ieftin porţi
  917. Lucrul bun se cunoaşte de dimineaţă
  918. Fericirea nu durează
  919. Lucrurile bune, dacă sunt scurte, sunt de două ori mai bune
  920. Ce-i în mână nu-i minciună
  921. Ce iei pe mere dai pe pere
  922. Politeţea nu exclude îndrăzneala
  923. Ce e dat pe datorie, rareori se mai plăteşte
  924. Ce-i găsit nu-i şterpelit
  925. Ce e moştenit, în dar e primit, iar ce e cumpărat, e muncit
  926. Mărul cel frumos îl mănâncă porcii
  927. Ce-i al meu, e al meu; ce-i al tău, e al nostru
  928. Cui îi dai, vorbă bună n-ai
  929. Ce-i prea mult nu-i sănătos
  930. Făgăduiala dată e datorie curată
  931. Bun pentru alţii, rău pentru dânsul
  932. Decât să nu ajungă, mai bine să prisosească
  933. Ce începe bine sfârşeşte bine
  934. Ce e lesne nu e bun
  935. Lucrul de noapte râde ziua de el
  936. Copilul e ca maimuţa: ce vede, face
  937. Ce înveţi la tinereţe, aceea ştii la bătrâneţe
  938. Mult trăieşti, multe pătimeşti; multe greşeşti, multe înveţi
  939. Al tuturor şi al nimănui
  940. Moda nu incomodează
  941. Unde puterea nu ascultă, vulpea ajută
  942. Lupoaica ce face, lupului îi place
  943. Năravul din născare leac nu are
  944. Lucrul de preţ bun preţ are
  945. Prostul tot prost rămâne
  946. Nu aduce anul ce aduce ceasul
  947. Unde nu poţi prinde, mâna nu-ţi întinde
  948. Mâncarea care nu omoară, îngraşă
  949. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face
  950. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face
  951. Începutu-i anevoie, urma vine de la sine
  952. Ce am luat pe mere, am dat pe pere
  953. Haina altuia nu ţine cald
  954. Ce e lesne nu e bun
  955. Ce înveţi la tinereţe, aceea ştii la bătrâneţe
  956. Ce o fi, o fi
  957. La unii nevoie, iar la alţii, bună-voie
  958. Lupii nu se mănâncă între dânşii
  959. A se arunca în gura lupilor
  960. Dacă tăceai, filosof rămâneai
  961. Prietenii prietenilor mei îmi sunt prieteni
  962. Vremea vremuieşte, toate mistuieşte
  963. Omul prost nu vede pădurea din cauza copacilor
  964. Gelozia este sfetnic rău
  965. De haram a venit, de haram s-a dus
  966. Necazurile cu pâine se alină
  967. Contrariile se atrag
  968. Femeia harnică, cunună este bărbatului său
  969. Masa şi casa, Dumnezeu le-a dat, dar musafirii, dracul i-a adus
  970. Înghite la noduri cât pumnul Şi sufere în nas fumul
  971. Afacerile sunt afaceri
  972. Copiii, nebunii şi omul beat vorbesc adevărul
  973. Regii şi judecătorii nu se căsătoresc cu nimeni
  974. Vremurile se schimbă
  975. Cel ce priveşte la joc mai bine judecă decât cel în joc
  976. Rufele murdare se spală acasă
  977. Lună cu cerc, ploaie şi vânt
  978. Mama vitregă, mamă dură, nici de ceară, nici de cocă
  979. Nenorocirea altora, mângâierea nerozilor
  980. A vorbit adevărat, / Şi-a venit cu capul spart
  981. Mai bine taci, decât să spui drept
  982. Decât îi păzi o fată mare, mai bine un cârd de iepuri
  983. Corabia cu doi cârmaci se îneacă
  984. Nimic ai dat, nimic ai luat
  985. Omul cu meşteşug Trăieşte din belşug
  986. Mână rece, inimă caldă
  987. Este şi mâine zi !
  988. Dimineaţă cu ceaţă, după-amiază de plimbare
  989. Soţul gelos nu are odihnă
  990. Martie vântoasă şi aprilie ploioasă fac luna mai înflorită şi frumoasă
  991. Banul e ciocoi de uşi multe, are trecere-n orice curte
  992. Mai mult se baligă un bou decât se găinăţează o sută de rândunele
  993. Şchiopul mai bine te învaţă să umbli
  994. Ceea ce nu voieşti să afle duşmanul, să nu spui prietenului
  995. Nevoia e mama născocirilor
  996. Câinii latră, iar lupul tace şi face
  997. Vrerea înseamnă puterea
  998. La mâncare să ai cumpătare şi la băutură să fii cu măsură
  999. Mai multe muşte cad în miere decât în oţet
  1000. Mai bine sărac şi curat, decât bogat şi ruşinat
  1001. Nu cine trăieşte mult ştie multe, ci cine umblă mult învaţă multe
  1002. Mai bine le ştie nebunul pe ale lui decât înţeleptul pe ale altuia
  1003. Mai mult preţuieşte un dinte decât un diamant
  1004. Muierea întrece şi pe dracul
  1005. Dacă n-ai noroc şi parte, geaba te mai scoli de noapte
  1006. Mai bună e apa din cer decât toată stropirea
  1007. Mai bine ceva decât nimic
  1008. Nici o avere mai bună decât prietenul cel mai bun
  1009. E mai bine să taci decât să spui rău
  1010. Mai bun este vecinul şi prietenul de aproape, decât fratele de depart
  1011. Mai bine să poţi nădăjdui, decât prin mârşăvie să obţii
  1012. Numele bun e mai scump decât aurul
  1013. Decât un filosof ofticos, mai bine un măgar sănătos
  1014. E mai bine să fii în graţiile cuiva, decât să fii amuzant
  1015. De la un datornic vechi nu vei lua nimic decât la uşa raiului
  1016. Dacă te ştii vrednic, nu sta c-un nemernic
  1017. Mai bine mâncare puţină decât boală lungă
  1018. Multa lucrare face pe meşter bun
  1019. Mai mare daraua decât ocaua
  1020. Nu pierde vremea, ca să nu te piardă ea pe tine
  1021. Până nu vei vedea pe cel bun, nu lepăda pe cel prost
  1022. Îmbracă pe leu cu piele de vulpe, ca unde nu va putea leul, vulpea să biruiască
  1023. Mai bine moarte cinstită decât viaţă necinstită
  1024. Sângele apă nu se face
  1025. Mai bine o vrabie în mână decât o mie pe gard
  1026. Mai bună e o bucată de pâine goală, în pace, decât o mie de dulceţuri cu ceartă Traducción literal
  1027. Mai bine să prisosească decât să lipsească
  1028. Mai bine să ceri decât să furi, Că cerşătorii se miluiesc, Iar hoţii se pedepsesc
  1029. Mai bine să pierzi un deget decât mâna toată
  1030. Decât să-ţi iasă nume rău, mai bine ochii din cap
  1031. Mai bine un câine viu, decât un leu mort
  1032. Mai bine puţin şi bun, decât mult şi rău
  1033. Mai bine să te îmbujorezi o dată decât să păleşti de o sută de ori
  1034. Întreb ca să nu mor prost
  1035. Cine nu cârpeşte spărtura mică are necaz să dreagă borta mare
  1036. Fuga-i ruşinoasă, dar e sănătoasă
  1037. Mai bine să întreacă, decât să nu ajungă
  1038. Doctorul cel mai bun e cumpătul
  1039. Învăţătura e cea mai mare avuţie a omului
  1040. Decât slugă mare, mai bine stăpân mic
  1041. Decât frate mai mic, mai bine câine mai mare
  1042. Mai bine-n satul meu fruntaş decât codaş la oraş
  1043. Mai bine să te pizmuiască decât să te plângă
  1044. Decât cu muierea rea,Mai bine fără ea
  1045. Mai bine să năduşeşti decât să strănuţi
  1046. Mai bine mai târziu decât niciodată
  1047. Mai bun e un iepure în blid decât doi iepuri pe câmp
  1048. Decât orb şi călare, mai bine şchiop şi pe jos
  1049. Mai bine un prieten apropiat decât o rudă depărtată
  1050. Mai bine o învoială strâmbă decât o judecată dreaptă
  1051. Mai bine o dată «Na» decât tot «Stai că ţi-oi da»
  1052. Decât un an cioară, mai bine o zi şoim
  1053. Doi ochi văd mai bine decât unul
  1054. Căsătoriile sunt scrise în cer
  1055. Ploaia din mai face mălai
  1056. Doctore, vindecă-te întâi pe tine
  1057. Mai bine este a da decât a lua
  1058. Mai multă pâine mănânci cu miere decât cu oţet
  1059. Dacă nu e colac, e bună şi pâinea
  1060. Mai bine se aprinde un cuptor vechi decât (unul) nou
  1061. De te latră vreun câine astupă-i gura cu pâine
  1062. Minte sănătoasă în corp sănătos
  1063. C-o mână îţi dă şi cu două îţi ie
  1064. Bărbatul meu e toboşar, Dumnezeu mi l-a dat şi aşa îl vreau
  1065. Ţin’te tare şi mare, cât ai mălaiu-n căldare
  1066. Gânduri multe, fără treabă, dovedesc o minte slabă
  1067. Fiecare e stăpân în casa sa
  1068. Cu nădejdea, omul nu moare
  1069. Mai bine un pic decât nimic
  1070. Noaptea şi hâdele-s frumoase
  1071. Prea mult spirit provoacă dispreţ
  1072. Mult zgomot pentru nimic
  1073. Vulpea e vicleană, dar mai viclean e cel ce o prinde
  1074. Care umblă să cuprindă multe, puţine adună
  1075. Cu două bucătărese, iese ciorba prea sărată sau nesărată
  1076. Din puţin se face mult
  1077. Mulţi chemaţi, puţini aleşi
  1078. Lupul îşi pierde măselele, dar nu obiceiurile
  1079. Mai bine să mor sătul decât flămând
  1080. Altă făină se macină acum la moară
  1081. I-a murit soacra
  1082. Câinele mort nu mai muşcă
  1083. Femeia are nouă suflete, ca pisicile
  1084. Ori să păzeşti o turmă de oi, ori o nevastă tânără e totuna
  1085. Muierea când lipsește, casa se risipește.
  1086. Muierea e vas slab, de nimic se necăjeşte şi cu nimic se îmblânzeşte
  1087. Lumea este ca o roată; cine poate învârteşte
  1088. Nimic nu e nou sub soare
  1089. S-a înecat, ca ţiganul la mal
  1090. Nimeni nu poate da ceea ce nu are
  1091. Cui i-e frică de vrăbii să nu semene mălai
  1092. Fiecare om are câte o meteahnă
  1093. Nimeni nu-i profet în patria sa
  1094. Nimeni nu-i mulţumit cu soarta lui
  1095. Fă ce poţi, când n-ai alta de făcut
  1096. Nimeni nu se naşte învăţat
  1097. Nu te judeca singur, lasă pe alţii să te judece
  1098. Nu poţi sluji la doi stăpâni deodată
  1099. Nimeni nu-aşi aduce aminte de Sfânta Barbara până nu tună
  1100. Nu zice hop până n-ai sărit şanţul
  1101. Nu-ţi băga nasul, unde nu-ţi fierbe oala
  1102. Proştii şi încăpăţânaţii îmbogăţesc avocaţii
  1103. De la bogat să n-ai să iei, săracului să n-ai să-i dai
  1104. Moarte fără bănuială şi nuntă fără vorbe anevoie se găseşte
  1105. Nu-i bine a mânca dintr-un blid cu domnii
  1106. Foamea şi ruşinea nu se pot împreuna
  1107. Până cu ochii nu vezi, altora să nu le crezi
  1108. Nu vinde pe datorie, nu stărui, nu intra în confrăţie
  1109. Nu bea fără să ştii ce bei, nu semna fără să ştii ce iscăleşti
  1110. A ajunge slugă la dârloagă
  1111. Mănâncă mere, mâncă pere, locul pitei tot nu piere
  1112. N-a văzut nimeni copil cuminte şi babă frumoasă
  1113. Nici mărgea neînşirată,Nici fată nemăritată
  1114. Să te fereşti de boierul nou şi de cerşetorul vechi
  1115. Joc fără descântec şi văduvă fără plâns nu este
  1116. Nici nu moare tata, nici nu cinăm
  1117. Nici nu sunt toţi cei care se află aici, nici nu se află aici toţi cei care sunt
  1118. Nu fi corupt, dar nici nu-ţi pierde drepturile
  1119. Ferestrele au ochi, iar gardul şi pereţii, urechi
  1120. Nu se poate omul să fie cu două: şi tânăr, şi cu minte
  1121. Nici buruieni în grâu, nici bănuială în privinţa prietenului
  1122. Cocoşatul nu-şi vede cocoaşa lui
  1123. Orice minune nu ţine mai mult de trei zile
  1124. Până nu dai cu capul de toţi pereţii, nu te îndrepţi
  1125. Nu e de ajuns să fii bun, trebuie să şi pari
  1126. Nici două săbii într-o teacă, Nici doi domni într-o ţară săracă
  1127. Nu zi hop până n-ai sărit
  1128. Nu bate poamele ce nu sunt încă coapte
  1129. Dac-ai mâncat şi de-aia nu mănânci iar nu-i timp pierdut în zadar
  1130. Spune cu cine te însoţeşti, ca să-ţi spun cine eşti
  1131. Dacă ai,Dai
  1132. Decât o mie de vrăbii în streaşină, mai bine una în mână
  1133. Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi
  1134. Nu arunca mărgăritarul înaintea porcilor
  1135. Una e a făgădui şi alta a împlini
  1136. Nu toţi cu urechi mari sunt din viţă de măgar
  1137. Nu e mai curat cel care curăţă mai mult, ci cel care murdăreşte mai puţin
  1138. Cel cumpătat, acela mai bogat
  1139. De unde tot iei şi nu pui curând se isprăveşte
  1140. A da un ou, pentru a căpăta un bou
  1141. Nu tot ce zboară se mănâncă
  1142. A fi dracu’ negru, da nici chiar aşa cum îl fac zugravii
  1143. Nu e frumos ce este frumos, Ci este frumos ce-mi place mie
  1144. Totul cu osteneală se dobândeşte, pe drumuri nu se găseşte
  1145. Din dar ai luat, în dar să dai
  1146. Calul, de e cal, şi tot se poticneşte
  1147. Nu e carne fără oase
  1148. Banul deschide uşile fără chei
  1149. Nu e cer fără nori
  1150. Orice fericire are a ei nemulţumire
  1151. Nu e lucru mai ieftin decât cel ce se cumpără
  1152. Orice trandafir are şi spin
  1153. Banul şi pe nerod îl face iubit
  1154. Nu dispreţui pe nici un inamic, fie cât de mic
  1155. Orice fericire are a ei nemulţumire
  1156. Fiecare grăunt are făină dar are şi tărâţe
  1157. Nu există frumuseţe fără ajutor
  1158. Nu e fum fără foc
  1159. Nimic nu ţine o veşnicie, nici răul, nici binele
  1160. Tot răul înspre bine
  1161. Nu este dispreţ mai mare decât să nu apreciezi
  1162. Leneşul cată lucrul, dar nu doreşte să-l găsească
  1163. Economul bun socoate şi crucerul
  1164. Sârguinţa e mama norocului
  1165. Foamea e cel mai bun învăţător
  1166. Nu e miere fără fiere
  1167. Tot calul bun are câte un nărav rău
  1168. Învaţă oul pe găină
  1169. Nu există mireasă urâtă
  1170. După nor, vine şi senin
  1171. Şi-a găsit tingirea capacul
  1172. N-ar fi cuvânt rău spus dacă n-ar fi rău înţeles
  1173. Pâinea nu vine singură la tine, ci trebuie s-o cauţi
  1174. Aşchia din acelaşi lemn e cea mai proastă
  1175. Nu e mai orb decât cel ce nu vrea să vadă
  1176. Nu e mai surd ca surdul ce se face că nu aude
  1177. Întru zadar sărutare dacă nu-i dai de mâncare
  1178. Tot păcatul îşi caută vinovatul
  1179. Fete urâte la şaptesprezece ani nu sunt
  1180. Când chemi la muncă, ia-ţi sapa în mână
  1181. Martie din post nu lipseşte
  1182. Pune căpăstru în coada calului
  1183. Întinde-te cât ţi-e plapuma
  1184. Pe dinafară frumoasă şi-năuntru găunoasă
  1185. Nu trebuie să-l plângi pe mort, ci pe viu
  1186. Să nu vorbeşti de funie în casa spânzuratului
  1187. Nu-i băga pe toţi în aceeaşi oală
  1188. Nu vinde pielea ursului, înainte de a-l ucide
  1189. Nu există regulă fără excepţii
  1190. Nici un trandafir fără ghimpi
  1191. Sănătatea e cea mai bună avuţie
  1192. Câte-n lume se nasc, mor toate
  1193. Omul de vină se teme şi de umbră
  1194. Pe măgar să-l încarci după a lui putere, dacă nu vrei să te încarci tu în locul lui
  1195. Să nu muşti mâna care-ţi dă de mâncare
  1196. Nu jigneşte cine vrea, ci cine poate
  1197. Ca să scurteze din cale, de cu seară a plecat şi în tindă s-a culcat
  1198. Nu-şi aduce aminte preotul de când a fost paracliser
  1199. Pâinea nu vine singură la tine, ci tu trebuie s-o cauţi
  1200. Lumea nu s-a făcut într-o zi
  1201. A strica orzul pe gâşte
  1202. Cine vrea să mănânce miezul, trebuie mai întâi să spargă coaja
  1203. Nu poţi să fluieri şi să bei apă
  1204. Nu poţi şedea în două luntri deodată
  1205. Sparge întâi nuca, ca să-i mănânci miezul
  1206. Nu poţi să placi la toată lumea
  1207. Cine nu poate săvârşi un lucru să nu se apuce de dânsul
  1208. Nu numai cu pâine trăieşte omul
  1209. Cinci degete sunt la o mână şi unul cu altul nu se potrivesc
  1210. Să nu-ţi pară bine de răul altuia
  1211. De multe ori tăcerea e mai bună decât răspunsul
  1212. Adevărul supără pe om
  1213. Şofran nu poţi găsi la orice băcănie
  1214. Nu e după cum vrea omul, ci după cum poate
  1215. S-a dus pe apa Sâmbetei
  1216. Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor
  1217. Nu da povaţă celui ce nu ţi-o cere, căci nu te ascultă
  1218. Nu scuipa în puţ, că se poate întâmpla să bei din el
  1219. Niciodată nu e prea târziu pentru bine
  1220. Tot sacul îşi găseşte petecul
  1221. Unuia îi vine gust de dulce, altuia – de acru
  1222. A doua parte n-a fost niciodată bună
  1223. Lucrul bine început e pe jumătate făcut
  1224. Lucrul gata, bani aşteaptă
  1225. O mie de vorbe un ban nu face
  1226. Dacă pui ban pe ban, se face-n curând morman
  1227. Dintr-o meserie cât de mică, dacă nu curge, tot pică
  1228. Ascultă cu urechile, vezi cu ochii, dar taci cu gura
  1229. Dinte pentru dinte şi ochi pentru ochi
  1230. Ochii care nu se văd, se uită
  1231. Ochi verzi, duci şi regi
  1232. Ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba
  1233. Oala care prea mult fierbe gustul pierde
  1234. A fi ca sarea în bucate
  1235. Glas de câine nu merge în cer
  1236. Te lasă omul, de slab, Şi te ia altul, de gras
  1237. Cine vorbeşte mult face puţin
  1238. Când o oaie a dat în râpă, dau toate după ea
  1239. Aşteaptă, murgule, să paşti prundul
  1240. Tatăl negustor, fiul cavaler, nepotul cerşetor
  1241. Fiecare pasăre îşi iubeşte cuibul
  1242. Vorba ce zboară odată nu se mai întoarce
  1243. Numai cu vorba nu se face ciorba
  1244. Gura zice, vântul duce
  1245. Cine ţine pânea în sânul altuia de multe ori flămând rămâne
  1246. Pâine cu pâine, mâncarea proştilor
  1247. Azi bogat, mâine sărac
  1248. Dragostea nu are vârstă
  1249. O calfă rea niciodată nu-şi găseşte scule bune
  1250. Nici o boală nu e mai grea ca boala bătrâneţelor
  1251. Cine n-are noroc dimineaţa n-are nici seara
  1252. Haina să-ţi fie cum e şi petecul
  1253. Suferă baba la frumuseţe
  1254. Pentru bani, şi ursul joacă
  1255. Numai moartea-i fără leac
  1256. Decât ruda şi vecinul,, Mult mai bine cu străinul
  1257. Naştere lungă şi grea, iar după aceea fetiţă
  1258. Încet, încet, departe ajungi
  1259. Păcatul mărturisit e pe jumătate iertat
  1260. Când se bat hoţii între ei, se descoperă şi ce-au furat
  1261. După război, mulţi viteji s-arată
  1262. Mai rea e recăderea (decât căderea)
  1263. Câinele care latră nu muşcă
  1264. Cine are ochi pizmaşiLui singur e vrăjmaş
  1265. Cine prinde un peşte este pescar
  1266. Piatra care se rostogoleşte nu prinde muşchi
  1267. Hoţul crede că toţi sunt la fel cu el
  1268. Fă-ţi părere proastă şi nu vei greşi
  1269. Bucurie-nşelătoare, ca roua de trecătoare
  1270. Cine se judecă adeseori pierde un bou şi câştigă o pisică
  1271. Sărăcia nu e ruşine
  1272. Cu vreme şi cu răbdare, şi frunza de dud se face mătase
  1273. Dintr-o muncă cât de mică, dacă nu curge, tot pică
  1274. Câte capete, atâtea păreri
  1275. Banul deschide uşile fără chei
  1276. Unul gustă, zice: dulce; altul gustă, zice: acru
  1277. Omul nu se pricopseşte până nu munceşte.
  1278. Dacă dai, n-ai
  1279. Miluieşte câinele de vrei să-ţi fâţâie coada
  1280. După glas cunoşti pe om şi pe dobitoc
  1281. Poama nu cade departe de pom
  1282. Nu e fum fără foc
  1283. Cu bogatul fiecare doreşte să fie rudă
  1284. De aceea se vinde vaca, pentru că unul mănâncă piciorul şi altul fleica
  1285. Fii tăcut, de voieşti a trăi mult
  1286. Toată pasărea pe limba ei piere
  1287. Cu bunătatea mori de foame
  1288. Cum e acul, şi cojocul
  1289. Cine vrea să se roage sfântului duce lumânare şi tămâie
  1290. De ziua tuturor sfinţilor, zăpada pe culmi; de Sfântul Andrei, zăpada sub picioare
  1291. Cât de rău ar fi vecinul, nu-ţi muta căminul
  1292. Pâine peste pâine nu strică
  1293. De Sfântul Blaise ai să vezi barza
  1294. De Sfântul Blaise, încă o oră
  1295. Fă bine (ş)-aşteaptă rău
  1296. Spre răul ei i-au crescut furnicii aripi
  1297. Pomul după roade se cunoaşte, omul, după fapte
  1298. Pentru un cui, pierzi o potcoavă
  1299. Nu piere lumea de unul
  1300. Pe o ureche îi intră şi pe alta îi iese
  1301. Cine fură o dată e fur totdeauna
  1302. Pierde un bou pentru un ou
  1303. Omului cu stăruinţă, Toate îi sunt cu putinţă
  1304. Întrebarea trece marea
  1305. Începutu-i anevoie, urma vine de la sine
  1306. Nu făgădui ce nu poţi împlini
  1307. Făgăduieşte marea cu sarea
  1308. Şi iute şi bine nu se poate
  1309. Datoria, ca râia
  1310. Împrejurarea face pe hoţ
  1311. Nici bărbatul la argea, nici muierea la război
  1312. Dacă nu e colac, e bună şi pâinea
  1313. Ce ştie dreapta, să nu ştie stânga
  1314. Dacă vrei, poţi
  1315. Copacul când înfrunzeşte pe mai mulţi sub el umbreşte
  1316. Cine scoate sabia, de sabie va muri
  1317. Cine vrea să-şi ucidă câinele său destul să zică că e turbat
  1318. Cine nu se uită înainte, rămâne în urmă
  1319. Cine scuipă în sus, îi cade pe obraz
  1320. Cine se joacă cu focul pe sine se arde
  1321. Care nu ştie rugăciunea (să) nu meargă pe mare
  1322. Cine-ntâi se naşte, întâi paşte
  1323. Nu-i greu să te sui sus, îi greu să te ţii acolo
  1324. Vinul dezleagă limbile
  1325. Măgar s-a dus, măgar s-a întors
  1326. Dragostea niciodată nu piere
  1327. Dacă legi bine, bine dezlegi
  1328. Cui îi merge bine să nu se mute
  1329. Cinsteşte pe câine pentru al său stăpân
  1330. Cine vrea trandafiri cată să vrea şi spini
  1331. Ce îţ sămânţa, aceea îţ culege
  1332. Cine iubeşte bine pedepseşte cu asprime
  1333. Cine caută găseşte
  1334. Cine tace consimte
  1335. A plecat cu grabaşi s-a întâlnit cu zăbava
  1336. Cine cântă îşi izgoneşte necazurile, cine plânge şi le măreşte
  1337. Cine a mâncat carnea să roadă şi oasele
  1338. O ceri rasă şi-afânată, o dai cu vârf şi-ndesată
  1339. Cine mănâncă poamele coapte, să le mănânce şi pe cele tari
  1340. Cine mai puţin mănâncă are şi mâine ce mânca
  1341. Nu te juca cu focul, că îndată te pârleşte
  1342. Rău te foloseşti cu sumanul altuia
  1343. Cine stă între lupi învaţă să urle
  1344. Cine doarme cu câinii se scoală cu purici
  1345. Cu şchiopul împreună de vei lăcui, te-nveţi şi tu a şchiopăta
  1346. Cine-şi împarte averea, până a muri, / Să se gătească a suferi, / Căci viermii nu-l va-ngriji!…
  1347. Nu da pâine câinilor altuia, că te latră ai tăi
  1348. Lucrul la timp dăruit preţuieşte îndoit
  1349. Adună la tinereţe, ca să ai la bătrâneţe
  1350. Cel din ţară străină poate spune câte-i vor plăcea
  1351. Pe cel ce se îndepărtează de ai lui Dumnezeu îl părăseşte
  1352. Cine e dator şi plăteşte, nu datorează nimic
  1353. Vremea pe prieten, ca focul pe aur, în adevăr l-arată
  1354. Drumul cel bătut este cel mai scurt
  1355. A juca la două nunţi nu se poate
  1356. Cine vorbeşte ce-i place, acela să audă şi ce-l supără
  1357. Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde nici unul
  1358. Cine doarme nu-i e foame
  1359. Cine umblă cu miere se linge pe degete
  1360. Cine spune minciună o dată rareori mai are crezare
  1361. Când te iei după un prost, mai mare prost eşti
  1362. Nu-i prost cine dă, numa cel ce rabdă
  1363. Cine fuge la timp, la timp soseşte
  1364. Nebunia din născare niciodată leac nu are
  1365. Care ascultă la uşi îşi aude defaima / defăimarea
  1366. Cine trăieşte nădăjduindu-se, moare jinduindu-se
  1367. Cine poate aştepta are tot ce vrea
  1368. Cine dintre voi e fără păcat să arunce primul cu piatra
  1369. Nu e frumos ce este frumos, Ci este frumos ce-mi place mie
  1370. Cine făgăduieşte se leagă
  1371. Cine pleacă din sat, rămâne nemâncat
  1372. Cine a fost bucătar înainte e a fi monah, ce se întâmplă în bucătărie ştie prea bine
  1373. Cine păstrează, are
  1374. Ţiganul, tot ţigan şi-n ziua de Paşti
  1375. Omul cu meserie nu moare de foame
  1376. Fiecare face ce poate
  1377. Cine împleteşte un coş va împleti şi o sută dacă-i dai nuiele şi timp
  1378. Flămândul codru visează
  1379. Legea înainte, şireţii după ea
  1380. Cine a văzut-o şi-acum o reîntâlneşte, ce inimă nu jeleşte?
  1381. Cine sapă groapa altuia cade singur într-însa
  1382. Cine departe se duce ca să se căsătorească, ori e amăgit, ori are să amăgească
  1383. Celor târziu veniţi, rămân oasele
  1384. Cine ştie să tacă, acela câştigă
  1385. Averea pe nedreptate,Ţi-o ia dracul pe jumătate
  1386. Fapta cea rea tot, cândva, se pedepseşte
  1387. Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi
  1388. Năravu-nrădăcinat nu poate fi vindecat
  1389. Cine seamănă răutăţi, răutăţi va secera
  1390. Cine pune mai mult, pierde mai mult
  1391. De ce ai, de ce ai mai avea
  1392. Buţile cele deşerte răsună mai tare decât cele pline
  1393. Cine îmbrăţişează multe, adună puţine
  1394. Lampa nu arde pentru cel ce doarme
  1395. Cine vorbeşte mult vorbeşte şi prostii
  1396. Cine făgăduieşte mult dă puţin
  1397. Cine pune mai mult, pierde mai mult
  1398. Orice fericire are a ei nemulţumire
  1399. Porcul ori încotro face, lui tot noroiul îi place, din ce e nu-l poţi preface
  1400. Cine nu cârpeşte spărtura mică are necaz să dreagă borta mare
  1401. Cine nu înaintează, dă înapoi
  1402. Cel ce seamănă puţin puţin şi seceră
  1403. Nu e om fără cusur
  1404. Bună-i plăcinta, dar, dacă nu-i, e bună şi pita
  1405. Cine n-a văzut Sevilla n-a văzut o minunăţie
  1406. Cine nu vrea să asculte de sfaturi şi nici de bătrâni curând se pierde
  1407. Cine nu apare, piere
  1408. Cine nu poate să meargă, să fugă
  1409. Cine nu poate lovi măgarul, loveşte samarul
  1410. Dacă n-ai putere, nu întărâta gâlceava
  1411. Cel ce nu ştie să tacă când trebuie nu ştie nici să vorbească
  1412. Cine nu se laudă moare ca un mişel
  1413. Cui i-e frică de orice nor nici o călătorie nu face
  1414. Cine nu îndrăzneşte, nu izbuteşte
  1415. Dacă nu semeni păpuşoi la vreme, pune melesteul pe foc
  1416. A şti cât face pielea cuiva
  1417. Unde nu e cap, vai de picioare!
  1418. Cine n-are casă, are vecini în toate cartierele
  1419. Cine n-are frate n-are nici picior nici mână
  1420. Gardul fără proptele cade pe timpuri grele
  1421. Cine n-are nimic, n-are ce pierde
  1422. Cu prea multă grabă nu prea faci multă ispravă
  1423. Datoria e plină de griji
  1424. Cine a plătit, acela să şi joace
  1425. Bogatul greşeşte şi săracul cere iertăciune
  1426. A vorbi în pustiu
  1427. Cine dă împrumut îşi face duşmani
  1428. Cine se scoală de dimineaţă, izbuteşte mai mult în piaţă şi n-ajunge la spartul târgului, nici vinde pielea ursului
  1429. Cine poate ce e mai greu, poate şi ce e mai uşor
  1430. Cine nu vrea când poate, atunci când vrea nu poate
  1431. Cine culege trandafiri trebuie să se înghimpe
  1432. Dintr-o meserie cât de mică, dacă nu curge, tot pică
  1433. Cine vrea să învingă, să înveţe să îndure
  1434. De n-ar fi păgubaşi, n-ar fi nici hoţi
  1435. Cine râde mai la urmă, râde mai cu poftă
  1436. De la hoţ dac-ai furatO sută de ani eşti iertat
  1437. Cine e mârşav la el acasă, mârşav e şi în altă parte
  1438. Cine se scuză, se acuză
  1439. Cine se ştie cu musca pe căciulă se apără
  1440. Cine stă sub frunză, de două ori se udă
  1441. Cine seamănă vânt culege furtună
  1442. Rău de vei semăna, mai rău vei secera
  1443. Celui ce vine târziu la masă i se atârnă lingurile de gât
  1444. Cine nu pleacă de dimineaţă în urma tuturor rămâne
  1445. Cine-ţi dă un os nu-ţi vrea răul
  1446. Dar la dar merge şi cinstea împrumut
  1447. Cine se teme de lup să nu se facă cioban
  1448. Dacă nu ţi se pleacă ţie vremea, pleacă-te tu vremii
  1449. Bogatul mănâncă când voieşte şi săracul, când găseşte
  1450. Ai carte, ai parte
  1451. Cine mult vorbeşte la multe greşeşte
  1452. Vecin bun ai nimerit, mare bine ai dobândit
  1453. Cine vreo boală are, să-şi deschidă pungă şi să aibă răbdare
  1454. Întâi judecă-te pe tine şi apoi judecă pe altul
  1455. Cine are turmă are şi pagubă
  1456. Cine a aflat în lume prieten adevărat, el comoară bogată în viaţa sa a câştigat
  1457. Atâta ţine pacea, până vrea vecinul
  1458. Foamea şi ruşinea nu pot sta împreună
  1459. Cine neagă tot mărturiseşte tot
  1460. Cine nădăjduieşte la prea mult pierde şi ce are
  1461. Din dar ai luat, în dar să dai
  1462. Cine nu deschide ochii, deschide punga
  1463. Cine fură o dată fură totdeauna
  1464. Cine sare multe trepte deodată, i se frânge piciorul
  1465. Şoarecele cu o gaură numai, îndată îl prinde pisica
  1466. Înţeleptul îşi îndreaptă greşeala
  1467. Vorba bătrânească mulţi bani preţuieşte
  1468. Cine nu e dator e destul de bogat
  1469. Din cearta cumetrelor iese adevărul la lumină
  1470. Bogatul greşeşte şi săracul cere iertăciune
  1471. Rugămintea regelui e poruncă
  1472. Tăcerea capul filozofiei este
  1473. Unul gustă, zice: „dulce”, altul gustă, zice: „acru”
  1474. Am plecat din casa mea şi m-am ruşinat, m-am întors acasă şi m-am îndreptat
  1475. Vai de pasărea ce scapă din colivie şi cade în laţ
  1476. Rana de cuţit se vindecă lesne, dar cea de inimă, niciodată
  1477. Sfântă Rita, Sfântă Rita, ce se dă înapoi nu se mai ia
  1478. Povara de bunăvoie nu e povară
  1479. Se spune păcatul, dar nu şi păcătosul
  1480. Cum e sacul şi peticul
  1481. Băutura ţine gura
  1482. Lucrul cunoscut de doi, trei nu mai rămâne între ei
  1483. Ai să semeni când ai să poţi, dar în iunie ai să seceri
  1484. Septembrie, ori ia podurile, ori seacă fântânile
  1485. Timpul trece, iar vecinul rău rămâne
  1486. Dacă doar apă vei bea, mai lungă îţi va fi viaţa
  1487. Dacă mă iubeşti, poartă-te cu mine cum obişnuieşti
  1488. Ce ştie măgarul ce e cântarea privighetoarei!
  1489. Pică pară mălăiaţăÎn gura lui Nătăfleaţă
  1490. Dacă cel mare ar fi viteaz, cel mic răbdător şi cel roşcat cinstit, toată lumea ar fi la fel
  1491. Dacă prostul nu s-ar duce la piaţă, nu s-ar vinde marfa proastă
  1492. Dacă plânge copilul, să-l împace maică-sa; dacă nu vrea să tacă, să-l lase să plângă
  1493. Dacă în noiembrie auzi că tună, recolta are să fie bună
  1494. Rău faci rău găseşti; Bine faci, bine găseşti
  1495. Dacă dai ieftin, ai să vinzi mai mult de patru
  1496. Pizma nu moare niciodată
  1497. Dacă nu vine Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed
  1498. Nu s-a văzut nici babă frumoasă, dar nici doctorie bună şi copil cuminte
  1499. Vântul nu fluieră a veselie
  1500. Fă-te frate cu Dracul, până treci puntea
  1501. Dacă nu vrei o ceaşcă, vei primi o ceaşcă şi jumătate
  1502. Omul fără duşmani nu plăteşte nici doi bani
  1503. Dacă vrei să înveţi să te rogi, intră în mare
  1504. Dacă vrei napi buni, în iulie trebuie să-i semeni
  1505. Cine vrea trandafiri cată să vrea şi spini
  1506. Cine vrea trandafiri cată să vrea şi spini
  1507. Miluieşte câinele, de vrei să-ţi fâţâie coada
  1508. Mâna altuia nu te scarpină cum îţi place
  1509. Nu-ţi da tot ce ai, nu spune tot ce ştii, nu crede tot ce auzi
  1510. Cine va să trăiască în pace / Aude, vede şi tace
  1511. Sănătos dacă vrei să trăieşti, bătrân devreme să te socoteşti şi cu veşmintele de iarnă vara să te primeneşti
  1512. Ce vrea femeia, vrea şi Dumnezeu
  1513. După ploaie trebuie să răsară soarele
  1514. Aţa se rupe de unde-i mai slabă
  1515. Cine nu are dreptate, acela ţipă mai tare
  1516. La locul tău de vei sta, nimeni nu te va scula
  1517. Omul harnic caută a aduna la bogăţie, ca furnica la moşuroiu
  1518. S-a dus câine surd la vânat
  1519. Dragostea nu ţine de foame
  1520. Gusturile nu se discută
  1521. Dintr-o scânteie se aţâţă focul
  1522. Soarele de iarnă, târziu se arată şi apune-ndată
  1523. Soare cu dinţi
  1524. Soarele dimineţii nu ţine toată ziua
  1525. Astăzi eşti, mâine nu eşti
  1526. Flămânzii visează mâncândŞi setoşii, apă bând
  1527. Nu se poate să sufli şi să-nghiţi în acelaşi timp
  1528. Soacra cu nora, ca pisica cu şoarecele
  1529. Cine-ndură răul are parte şi de bine
  1530. Înghite şi taci, Că n-ai ce să faci
  1531. Cum e sluga, şi stăpânul
  1532. Tot o apă şi un pământ
  1533. Tot omul, are şi moarte, şi viaţă
  1534. Atâta scormoneşte capra, încât găseşte cuţitul cu care va fi tăiată
  1535. Ori fură, ori ţine sacul, e tot lotru
  1536. Copilul nepedepsit / Ajunge neprocopsit
  1537. Omul de neam şi făr-d-avere n-are nici o putere
  1538. Ulciorul nu merge de multe ori la apă
  1539. Cel înţelept îşi găteşteÎncă pân’ nu flămânzeşte
  1540. Pe din faţă te linge, pe din dos te frige!
  1541. Toate lucrurile trebuie să vină la vremea lor
  1542. Toate sunt până la o vreme
  1543. Sita, cât e nouă, stă în cui, la urmă umblă şi pe sub pat
  1544. Nimic peste putinţă la dragoste se-nţelege
  1545. Totul se ia, în afară de frumuseţe
  1546. Există întotdeauna şi reversul medaliei
  1547. Toate drumurile duc la Roma
  1548. Toţi suntem fiii Evei, dar ne deosebeşte mătasea
  1549. Şi bătut şi cu banii luaţi
  1550. După furtună, vreme bună
  1551. Treizeci de călugări şi un abate nu pot face un măgar să bea, dacă el nu vrea
  1552. Burta plină nu învaţă bine
  1553. Pântecele gol n-are urechi de ascultat
  1554. Vai de casa unde cotcodăcesc găinile şi cocoşul tace
  1555. Taina să n-o spui nevestii
  1556. O ofensă îngăduită, alta e şi venită
  1557. Măgarul pe măgar scarpină
  1558. Cui pe cui se scoate
  1559. Bobiţă cu bobiţă se umple sacul
  1560. Boale să fie, că doctori sunt destui
  1561. Tatăl zece fii hrăneşte şi le împlineşte toate, dar pe el, de sărăceşte, un fiu a-l hrăni nu poate
  1562. Judecăţile adeseori te duc la covrigi
  1563. Chiar omul cu judecată greşeşte câteodată
  1564. A căuta acul în carul cu fân
  1565. Pe deasupra frumos şi înăuntru găunos
  1566. Mama-mpunge, fata trage, mândră cămăşuică face
  1567. Cu o rândunică nu se face primăvară
  1568. O imagine face mai mult decât o mie de cuvinte
  1569. O mână spală pe alta şi amândouă, obrazul
  1570. Unde nu intră soarele intră boalele
  1571. Oaie râioasă toată turma o umple
  1572. Zidul alb e hârtia nebunilor
  1573. Cel înţelept se învaţă din înşelăciunea cea dintâi
  1574. Lesne a se însura şi greu a se dessura
  1575. Caii trag, boii mănâncă
  1576. Una gândeşte cârciumarul şi alta beţivul
  1577. Unde-s doi puterea creşte
  1578. Unii sapă şi muncesc, alţii beau şi chefuiesc
  1579. Unii seamănă, alţii seceră
  1580. Norocu-i ca o scară, unul când se suie, altul se coboară
  1581. Copilul cu multe moaşe rămâne cu buricul netăiat
  1582. Unii sunt buni să culeagă struguri şi alţii să facă coşuri
  1583. Unul nu găseşte pod pe apă, altul nu găseşte apă de băut
  1584. Unul ţine vaca şi altul o mulge
  1585. Multă lucrare face pe meşter bun
  1586. Brânza cu strugure are gust de sărutare
  1587. Trandafirul se scutură, dar spinul rămâne
  1588. Binele vine la bine, precum vin albinele la coşniţă
  1589. Gunoiul din ochiul altora îl vedem şi bârna din ochiul nostru n-o vedem
  1590. A muri ca un câine
  1591. Om bătrân şi cu minte de copil
  1592. Norocul se-nvârte ca roata
  1593. Oţetul şi mierea au gust rău, dar fac bine
  1594. Vinul după culoare, pâinea după miros şi totul după gust
  1595. Haina face pe om
  1596. Cine se grăbeşte şi ce are prăpădeşte
  1597. Rău cu rău, dar mai rău fără rău
  1598. Dacă nu eşti neprihănit, fii prudent
  1599. Calul râios găseşte copacul scorţos
  1600. Fiecare să-şi vadă de treaba lui
  1601. Cine caută găseşte
  1602. De bătrân nu râde, pentru că bătrân ai să fii
  1603. Îi dai voie în casă şi el se suie pe masă
  1604. Ridul este frumos
  1605. Şede pe măgar şi caută măgarul
  1606. Mare e noaptea, bun e Domnul
  1607. Dragostea cu socoteală nu se poate
  1608. Soţia lui Cezar nu poate fi nici măcar bănuită
  1609. De la cumnăţelul tău, nu primeşti decât ce-i rău
  1610. Tot grasu’ e frumos şi tot avutu’, cinstit
  1611. Răbdarea e cea mai bună doctorie
  1612. Cine cumpără mai scump? –Săracul.
  1613. De Sfântul Matei noaptea devine egală cu ziua
  1614. După nor, vine şi senin
  1615. În februarie soarele dacă se-arată, nu durează ziua toată
  1616. Nimeni nu poate da ceea ce nu are
  1617. Realitatea depăşeşte ficţiunea
  1618. Mincinosul nu este crezut nici când spune adevărul
  1619. Adevărul este uşa raiului
  1620. Să te reînnoieşti sau să mori
  1621. Datoria mâncă cu omul dintr-un blid
  1622. Intenţia contează
  1623. Când seacă apa, se cunoaşte preţul fântânii
  1624. Vai când ajunge lupul cioban la oi!